Am venit în ţara „Artei Războiului"
2005/01/26
cri-1 La 8 decembrie 2004, 38 de ofiţeri din 29 de ţări, care audiază cursul de tactică de la Universitatea de Apărare Naţională din China au vizitat postul Radio China Internaţional. Între ei se numără şi locotenent-colonel, Sorin Panait, din armata română şi locotenent-colonel, Sergiu Temciuc, din armata Republicii Moldova. Ei au vizitat redacţia noastră, au vizionat paginile site-ului nostru şi împreună au acordat redacţiei noastre un interviu. Astăzi vom difuza acesta. ------ Corespondent: Bună seara, stimate domnule Panait şi stimate domnule Temciuc. Bine-aţi venit la postul nostru de radio. Domnul Panait şi domnul Temciuc: Bine v-am găsit! Corespondent: Stimate domnule Panait, mai întâi, puteţi să vă prezentaţi pe scurt ascultătorilor noştri? Panait: Mă numesc Sorin Panait. Sunt locotenent-colonel în armata română. Am 43 de ani. Sunt căsătorit şi am doi copii. Corespondent: Dar dv.? Temciuc: Mă numesc Sergiu Temciuc. Sunt locotenent-colonel. Am 35 de ani. Sunt căsătorit şi am două fetiţe destul de simpatice. Corespondent: Când aţi venit în China? Panait: Data începerii de cursuri a fost 2 septembrie. Cursurile sunt prevăzute să dureze 11 luni. Corespondent: Domnule Temciuc, dv. sunteţi la fel? Temciuc: Da, suntem colegi şi suntem la acelaşi curs. Corespondent: În trecut aţi fost în China vreodată? Panait: Nu. Ne-am imaginat cum să fie în China. E pentru pentru prima dată. Temciuc: Sper să ajung în orientul depărtat, dar nu ne-am închipuit că speranţa se va materializa. Am ajuns până la urmă în China, aşa cum am dorit. Corespondent: Stiţi din partea română, înainte de dv., cine a fost în China pentru a participa la asemenea cursuri. Panait: Cunosc pe cei care au fost înaintea mea. Anul anterior, a fost la acelaşi curs colonelul Ciucu Mihai cu care l-am întâlnit. Ne-am împărţit câteva din impresiile dânsului despre acest curs. Corespondent: Astăzi au venit să viziteze postul nostru de radio mulţi ofiţeri străini din diferite ţări. Câţi colegi aveţi la cursul respectiv? Temciuc: La cursul respectiv, în grupa de limba engleză sunt 38 de ofiţeri din foarte multe ţări. 46 de ofiţeri sunt în grupa franceză. Corespondent: Ce lucruri învăţaţi la cursuri? Panait: Am început încet-încet, pas cu pas, după modelul chinezesc, cu nişte cunoştiinţe referitoare la condiţiile naturale ale Chinei, despre relief, poulaţie, religie, istoria Chinei, după care am avut câteva cursuri referitoare la gândirea militară chineză, începând cu Sunzi, care este părintele artei strategice, continuând cu Mao Zedong, Dengxiaoping şi Jiang Zemin. Corespondent: Aşa de multe lucruri învăţaţi! Panait: Am trecut deja la nivelul mai ridicat despre arta problemelor strategice. cri-1 Corespondent: Universitatea Apărării Naţionale din China, unde învăţaţi dv. este una dintre cele mai cunoscute universităţi militare din lume. Mulţi ofiţeri superiori străini au dat o înaltă apreciere nivelului prefesional al cadrelor didactice din această universitate. În aceste 3 luni, prin contactele directe cu ofiţeri chinezi, cum evaluaţi nivelul profesional al acestora? Panait: Nivelul profesorilor din universitate este foarte ridicat. De fapt, toţi colegii mei sunt încântaţi de ceea ce aflăm în cursurile pe care le urmăm. Singura problemă numai este a universităţii. Este o problemă generală în China, adică problema limbii. Marea majoritatea cursurilor trebuie să fie traduse în limba engleză pentru a fi ascultate. Lectorii pe care îi avem vorbesc doar limba chineză. Trebuie tradus în limba engleză. Corespondent: Probabil că în viitor o să aveţi lectori care cunosc limba engleză. Panait: Avem şi profesori care predau direct în limba engleză, inclusiv comandantul campusului 3. Dar sunt destul de puţini lectori care cunosc limba engleză. Asta e o problemă. Corespondent: Ştiu că în afară de cursurile şi seminarele din universitate, profesori chinezi au întocmit program pentru ca voi să faceţi vizite în instituţii din afară de universitate. Ce impresii v-au lăsat aceste vizite? Panait: Am vizitat foarte multe muzee şi locuri istorice din China. Am avut excursii de studii în patru oraşe din sudul Chinei, la Nanjing, Shanghai, Hangzhou şi Suzhou. Am mai vizitat redacţia site-ului de Internet China-Taiwan. Temciuc: Am rămas uimit de multe schimbări care s-au produs în China, în special infrastructura din Shanghai şi din Beijing. Corespondent: La aşa de multe locuri aţi fost. Cred că într-un an de zile o să mai vizitaţi alte oraşe. Panait: Fără nici o problemă. Corespondent: Iar în legătură cu viaţa dv. în China, obiceiurile chinezeşti diferă foarte mult de cele europene, v-aţi obişnuit? Temciuc: Condiţiile de trai sunt bine puse pe picior, însă ducem lipsă de familia. Ne lipsesc mult cei apropiaţi. În rest totul e bine. Panait: Una din probleme a fost mâncarea. Oi avem totul altfel de bucătărie în ţările noastre. Mai dura ceva până când o să mă obişnuiesc cu mâncarea chinezească. În special cu trecerea de la pâine la orez. Corespondent: După câte ştim noi, în ultimii ani armata chineză a trimis şi ofiţeri să facă specializare în universităţile militare din România. Ce păreri aveţi despre semnificaţia acestui fel de schimburi între cele două armate? Panait: Lucrez în Academia Militară din România, care este vechiul nume. Acuma este Universitatea Naţională de Apărare din România. Am lucrat în academia militară din anul 1997. Cel puţin de atunci ştiu că în fiecare an erau unul sau doi ofiţeri din R.P.Chineză care urmau cursurile în Academia din România. Cât despre semnificaţia acestui schimb de ofiţeri, care studiază în ţările noastre, este pur şi simplu o continuare a relaţiilor pe care le-au avut timp de zeci de ani România şi China. O relaţie care a fost întotdeauna foarte bună şi continuă să fie la acelaşi nivel. Corespondent: Vă mulţumesc pentru acest interviu. Vă doresc o şedere plăcută în ţara noastră! Panait şi Temciuc: Vă mulţumim!
Suggest To A Friend:   
Print